Câteva principii mediologice

Noi discipline, noi abord ri i noi tehnologii în
societatea informa ional
Câteva principii mediologice
Dr. Alexandra Cr ciun
Departamentul de Comunicare i Rela ii Publice
Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure ti
E-mail: alexandra.craciun@sprachlit.uni-regensburg.de

Alexandra Cr ciun este lector la Universitatea din Bucure ti,
Facultatea de Litere, Departamentul de Comunicare i Rela ii Publice,
titular al cursurilor de Comunicare i mentalitate postmodern , dar i de
branding. Temele sale de cercetare se refer la reprezentarea identit ii fie
c este vorba despre modele identitare legate în art sau literatur , fie c
este vorba despre modele identitare dezvoltate în comunicarea de brand.
Alexandra Cr ciun de ine un doctorat în filologie cu tema „Narcisismul i
problemele reflect rii”. În prezent, ea pred în cadrul Universit ii din
Regensburg.
Rezumat
Articolul prezint câteva perspective noi asupra civiliza iei contemporane
oferite prin intermediul unei noi discipline denumit „Mediologie”. Aceast nou
tiin pe care o propune profesorul francez Regis Debray prezint caracteristicile
societ ii contemporane în rela ie cu modele ale unor etape precedente. Acest
articol propune o perspectiv critic asupra modelului propus de Regis Debray
prin compara ie cu alte surse ce vizeaz analiza evolu iei modelelor culturale în
timp, ca de pild perspectiva propus de Giambattista Vico asupra evolu iei
codurilor lingvistice i culturale. Scopul articolului este acela de a oferi o
perspectiv integrat , care s permit o mai bun în elegere a schimb rilor ce stau
la baza societ ii de tip informa ional.

Cuvinte cheie: mediologie, comunicare, postmodernism, logosfera,
grafosfera, videosfer
Tr im într-o lume în care reperele se relativizeaz constant i de
aceea din când în când avem nevoie de taxonomii.
77

Alexandra Cr ciun

O astfel de taxonommie este propus de autorul Regis Debray
tocmai pentru a sistematiza reperele unei societ i contemporane fluide, în
care informa ia se transform în experien , iar ierarhiile în rating.
În acest context profesorul francez propune o nou disciplin :
Mediologia. O tiin îngrozitor de tân r , formulat în jurul anului 1990,
prin cunoscutul „Curs de mediologie general ” (1991).
Iscat probabil din celebrul: „the medium is the message”(1) al lui
Marshall McLuhan, aceast tiin rescrie istoria lumii în func ie de distan ele
pe care elementele mediatoare le a eaz în interiorul grupurilor sociale.
Demersul s u este unul salutar tocmai pentru c reu e te s pun în
eviden tr s turile lumii contemporane printr-o proiec ie diacronic .
Demersul s u, nu este cu totul nou, i tocmai de aceea, vom încerca
s prezent m comparativ i un alt model, similar, ce propune ca i în cazul
lui Debray o sistematizare diacronic a modelelor culturale.
Astfel, italianul Giambattista Vico evoca trei vârste ale ciclului lumii
pe care le vom prezenta pe scurt spre compara ie:
1. Vârsta divin / a credin ei – este o faz hieroglific , definit prin
folosirea poetic a limbajului;
2. Vârsta eroic / a aristocra iei – este o faz hieratic , st pânitoare
a unui limbaj alegoric;
3. Vârsta poporului – este o faz demotic , st pânitoare a unui
limbaj descriptiv.
1. Vârsta divin – reprezint investirea cuvintelor ca tipuri particulare
de semne cu o intensificare a con inutului lor, ce anuleaz distinc ia obiect –
subiect. Obiectul i subiectul sunt legate de o putere i o energie comun ,
drept pentru care cuvintele cap t i exprim o putere cvasifizic , sunt
concrete, nu exist abstrac iuni, limbajul e aforistic, oracular, discontinuu.
Este faza ilustrat de Homer sau presocratici; o faz a limbajului pitagoreic.
2. Vârsta eroic – este vârsta unui limbaj platonician, care
individualizeaz , creeaz elite, exprim gânduri, idei, sentimente. Acest
limbaj „în-fiin eaz ” subiectul pentru c face pentru prima dat diferen a
între subiect i obiect, instaureaz reflec ia cu conota iile sale de privire în
oglind , diferen iaz opera iile intelectuale de cele emo ionale, întemeiaz
abstrac ii. Aceast faz hieratic aduce con tiin a unor moduri de gândire
operante sau inoperante.
Stilistic în aceast faz se face trecerea de la metafor la metonimie.
În metafor , ‘acela’ este egal cu ‘acela’, în metonimie, ‘acesta’ îl înlocuie te
pe ‘acela’.
78

Studii de Biblioteconomie i tiin a Inform rii, Nr. 15/2011

Este, în fapt, diferen a între limbajul care substituie i limbajul care
instituie. Limbajul metonimic este un limbaj analogic, o imita ie a unei
realit i dincoace de ea îns i; dep im lumea poetic printr-o lume
dialectic , o lume a gândirii separate, al c rei criteriu de existen este
argumentarea. Acesta este un limbaj socratic.
Limbajul poetic permitea o pluralitate a zeilor pentru c nu f cea
decât s instituie întruchip ri ale identit ii individului cu natura.
Simultaneitatea cuvânt – obiect se manifesta în exerci iul prezen ei acestor
zei. Limbajul metonimic este cel al teologiei monoteiste pentru c în
separa ia subiect – obiect apare necesitatea unei fiin e perfecte, a unei
realit i transcendente, la care s se fac recurs în toate analogiile, în
descenden a platonic , a lui Socrate, Kant i Hegel, care apar in i ei unui
orizont metonimic al limbajului.
Cu o precizie delicat , Michel Foucault f cea diferen a între delficul
„gnôthi seauton” – cunoa te-te pe tine însu i i „epimeleia heautou” –
preocuparea de sine într-o arheologie a cristaliz rii celor dou lumi.
A a cum arat Foucalut, preocuparea de sine este o „disciplin ”
socratic ce genereaz un sens nou, aproape modern, al cunoa terii de sine,
un sens pe care preotesele lui Apollo îl ignorau.
Dac în templu cunoa terea de sine însemna ra ionalizarea
discursului, legat de acel „meden agan” – nimic prea mult, necesar pentru
esen ializarea întreb rilor oraculare, pentru Socrate celebrul „gnôthi
seauton” ine de cristalizarea subiectului în sens modern, „este, formula
întemeietoare a raportului dintre subiect i adev r.” (2)
Vârsta eroic devine a adar vârsta preocup rii de sine, a con tiin ei
c degradarea limbajului – sau mai bine zis precizia lui, capacitatea acestuia
de a diferen ia, ne transform în personaje perfectibile, supuse propriei
preocup ri.
3. Faza demotic sau vârsta poporului – începe în secolul al XVI-lea
i este marcat prin prelungirea unor tendin e ale Rena terii, Reformei,
devenind dominant în secolul al XVIII-lea. Este marcat de diferen a
puternic între obiect i subiect: subiectul este cel expus impactului
senzorial cu lumea obiectiv .
Descoperirea lumii senzoriale, a naturii, prin senza ii, duce la
în elegerea no iunii de gol. Limbajul trebuie s descrie lumea obiectiv . El
nu este adev rat pentru c este sau pentru c înlocuie te, el este adev rat
numai atunci când descrie. De aceea, figura dominant devine compara ia;
este momentul empirismului, care nu argumenteaz ci descrie spunând: “nu
exist intelect f r s existe în prealabil sim uri.”
79

Alexandra Cr ciun

tiin a se dezvolt i ea pe doua nivele de percep ie senzorial :
• nivelul detaliului, al particularului, al accidentalului;
• nivelul ideal ce constituie sursa cunoa terii.
Problema acestui moment este cea a iluziei. Observatorul, pentru a
se integra în acest proces descriptiv, trebuie, la rândul s u, s devin obiect
de observa ie.
Pe scurt, etapa metaforic aduce, ca figur paradigmatic , Zeul, cu
natura sa personal sub form de spirit.
Modelul eroic impune Dumnezeul transcendent sub form de cuvânt,
ca alegorie. Iar cea de-a treia etap , las cerul gol pentru c realitatea
r mâne pur senzorial .
Comentând pertinen a celor trei modele, Northrop Frye observa:
“Ideea sugereaz în sine faptul c-am încheiat, probabil un uria ciclu
al limbajului din timpurile homerice, pân în zilele noastre, când lucrul
evoc cuvântul, i ne afl m pe punctul s începem din nou ciclul, întrucât se
pare c suntem, azi, iar i confrunta i cu o energie comun subiectului i
obiectului, ce nu poate fi exprimat verbal decât printr-o anumit form de
metafor .
E adev rat c numeroase elemente metaforice reapar în limbajul
nostru, dar acesta este mai degrab aspectul pozitiv al aceluia i proces: acela
c s-ar putea s intr m într-o faz cu totul nou a în elegerii noastre
privitoare la limbaj.” (3)
Acestea fiind spuse, s revenim la mediologie pentru a constata cât
de diferit sau de apropiat este perspectiva lui Regis Debray fa de cea a
predecesorului s u. Debray m rturisea c punctul s u de plecare în
construc ia mediologiei a fost reprezentat de textul pe care pictorul Magritte
l-a a ezat într-o celebr lucrare a sa: “Aceasta nu este o pip !” negând
con inutul vizual al reprezent rii, pentru a genera astfel o schimbare radical
a raportului între regimul verbal i cel vizual.
Mediologia reprezint deci, încercarea de a decanta contradic iile ce
se nasc între semn i referent, între mesaj i mijlocul de comunicare în
cursul diferitelor regimuri de tip discursiv.
Ca i Vico, mediologul împarte istoria în trei etape, sau „lumi”, etape
ce nu sunt simultane, dar nici complet consecutive.
1) Logosfera
2) Grafosfera
3) Videosfera
80

Studii de Biblioteconomie i tiin a Inform rii, Nr. 15/2011

Logosfera e lumea dependent de prezen a fizic , apropiat .
Autonomia cuvântului vorbit (logos) nu anuleaz total, a a cum s-ar
p rea, scrierea.
Scrisul func ioneaz cu toat for a autoritar pe care o împrumut
din zona oralit ii.
Jacques Derrida ataca scrierea în ceea ce o diferen iaz de oralitate,
eviden iind incapacitatea celei dintâi de a acoperi acelea i valori ca i
cuvântul vorbit.
În opinia lui, oralitatea domin , deconstruie te scriitura. Derivând
sensul scrisului din moarte ca i Platon, Derrida submineaz scrierea cu
rangul oedipian, de limbaj ce i-a ucis tat l.
Logosul, în schimb, înseamn prezen a permanent a autorului ce
poate „ap ra textul scris”, consacrându-i sensul adev rat:
„C ci partea cumplit a scrisului e c seam n într-adev r cu pictura:
i operele acelei arte stau în fa a noastr ca ni te fiin e vii, dar dac le întrebi
ceva, ele se înv luiesc într-o t cere foarte solemn .
Tot astfel i propozi iile: se pare c vorbesc ca i când ar avea minte;
îns când întrebi ceva din ceea ce afirm ele, ca s pricepi totdeauna î i dau
unul i acela i r spuns.
i când e odat scris, orice cuvânt colind pretutindeni i pe to i
deopotriv i pe la cei ce pricep i pe la cei pe care nu-i prive te deloc f r
s poat spune la cine trebuie s mearg i la cine nu.
i de câte ori e nesocotit i batjocorit pe nedrept, el are nevoie
de tat l s u, ca d -i ajute, c ci el singur nici nu poate s se apere, nici
s se ajute.”(4)
În descenden platonic , în succesiune derridian , postmodernii consider logosul, de i degenerat în oralitate, mai important decât textul scris.
Aceast concep ie este opus îns mediologiei, pentru care logosul
nu reprezint uciderea textului scris, ci este „Cuvântul” prin excelen ,
particularizat în existen a c r ilor sacre: Biblia, Coranul, Upani asele.
Formule de tipul: „Scrisul e Dumnezeu: hieroglifa în sens tare.” sau
„Dumnezeu dicteaz , iar omul noteaz .”, consacr pentru mediologi scrisul
ca manifestare a transcenden ei.
Grafosfera este pentru Regis Debray epoca tipografiei, lumea în
care imaginea este subordonat textului, etapa apari iei autorului – cel care
îndep rteaz textul prin paradoxul signaturii.
Grafosfera are în centru concepera scrierii drept criptografie pentru
c scrisul î i asum acum o alt capacitate de difuzare, î i pierde sensul
81

Alexandra Cr ciun

transcendent, elitist i inaugureaz o paradigm ce va constitui unul dintre
reperele modernit ii: institu ia autorului.
Grafosfera e o lume în care se p streaz centralitatea, o lume
organizat , care func ioneaz dup regula adev rului.
Un „adev r” girat de un autor i, chiar dac vorbim înc despre un
autor omniscient, capacitatea sa de acoperire se restrânge la opera, devine
deci par ial .
Astfel, în coeren a grafosferei apar fisuri. Dumnezeu-autorul nu mai
creeaz dup reguli permanente, el nu mai este generator de logos sub forma
cuvântului ce instaureaz realitatea, ci r mâne doar un generator de lumi
fic ionale, pe care le st pâne te omniscient.
Dac ar trebui s folosim un limbaj aristotelic, am spune c
grafosfera e o lume meta-fizic , în sensul c ea succede logosul în calitatea
sa de limbaj ce are capacitatea de a se constitui fizic ca existen . Grafosfera
se afl astfel „dup ” (grecescul meta) - fizic pentru c autorul nu instituie
prezen a fizic ci o „construie te” lumi într-un univers fic ional.
Autorul înseamn tocmai dispari ia transcenden ei din text,
înlocuirea ei cu semn tura, cea care desemneaz posibilitatea dispari iei
creatorului, posibilitatea mor ii lui.
Semn tura, spre deosebire de caracterul nesemnat, implicit, al
textelor sacre, trimite la posibilitatea evacu rii fizice a autorului din text, la
posibilitatea limbajului de a- i ucide tat l.
Videosfera e vârsta electronului, etapa în care vizibilul are efect de
autoritate fiind cel care se instituie prin simulacrum.
Scrisul nu dispare definitiv, dar se accentueaz dominan a vizualului.
Înc din epoca tipografiei, imaginea începea s domine scrisul prin faptul c
semnul scris era asimilat ca imagine.
Acum îns vizibilitatea î i asum întreaga autoritate devenind criteriul
de consacrare al adev rului.
În videosfer e adev rat ceea ce vedem, spre deosebire de logosfera,
unde e adev rat ceea ce nu se vede, adic transcendentul, divinul.
La fel, în grafosfer adev rul e dincolo, în lumea fic ional , garantat
de un autor absent, semnalat doar de numele de pe copert .
În videosfer îns , lumea tr ie te testimonial (ceea ce scade probabil
intensitatea adev rurilor, a jur mintelor, a afirma iilor într-o erodare a
construc iilor morale).
i într-un univers testimonial, fragmentul de realitate e transformat în
reprezentare – care la rândul ei se transform în adev r.
82

Studii de Biblioteconomie i tiin a Inform rii, Nr. 15/2011

Videosfera e vârsta electronului, a ciberneticii, a sondajului de
opinie prin care grupul social se hr ne te vampiric cu propria sa imagine.
Sintetizat prin rating sau cot de pia , aceast lume capitalizeaz
exact ceea ce nu se poate capitaliza: simulacrumul (5).
În aceast perspectiv , Jean Baudrillard vorbe te despre natura
hiperreal a lumii noastre, natur ce gole te obiectul de consisten , l sând
doar suprafa a, ecranul, s semnifice.
Videosfera ar corespunde astfel no iunii de „simulacru” pe care o
introduce Baudrillard, anulând perspectivele autorit ii tactile, auditive, ce
corespund unor lumi dep ite deja.
În interiorul acestor trei cicluri ale comunic rii, mediologia
structureaz o serie de concepte care formeaz de fapt, defini ia perioadelor
despre care am vorbit. Pentru acurate ea interpret rilor, am introdus pe lâng
fiecare concept câteva explica ii l muritoare.
!
"

"

#

*

"

,

&
%

#
$
"

"-

%
&

'
( '

+

" (

&
(

-

&

#

% * +
&

1

(

#

#
+
)
"

&

* &

+

,-

%

$
"

"
,
( *
#

%
.

% * &
#

*

&
#

+

&

#
/
"+

#
"

&

&

)
"

&
& 2

( #

* +

1

'
#

"
,

0 &
*

&

%

$
"

&
-

(

*

*
#

-

&

$
"

* &
1

* #

* 0
. #

83

Alexandra Cr ciun

"

(
&
2

6 *

&

" *

7
8

* #
-

$

*

"

3.

" 1

&

&

#

#

,

(

"

7

#

2

"-

+
&+

&+

& -

&

-

8

1

%

#

8
#

(

"

"
'
%

#

"

+

&
<

-

&

8
9
%

-

#

%
&

)

#

*

/
"

" - %

"

% &
*
&
&
&

+

9 %

*
&
0

&

&

-

-

&
#

2

(

&

%
0

%

&

-

#

1

-

* 9)

- * &
* &

&

5&
&
19:

,
-

0
9

40

*

1
%

&
(

*

%
&

0

*

* 9

*
"

4 0

5& 4

"

&
9)

5#

;4 0

9#

$ "
&
- *

*
;4 0
% 59

(

59
0 +
&
* #

84

2
*

+

2
' $ (
* 0

&
*
#

* 9

Studii de Biblioteconomie i tiin a Inform rii, Nr. 15/2011

(

*

"

+

2

%&

(

(
&

"

*

&

* 9
&

-+
&

&
*

&

0
#

%

-

*

&

$
"
2
-

)
- 2

*

%

+

* &

9
2
1

*

*
&%
*

"

%

-

&
(

&+
&

'

- *

#

-

-

&

&

(

"
+

0 &
&

2
+ *
-

-

2

1
+

*
-%
&

*

*

* 9:

(
&

+

*
*

)
"

#9

9

1
* &

9
(

-

0
+

%

+

&

9

2

-

*
*

-

4 2

* 0

59

&

%
)
"

9

-

0

0
%
9

(&
+

&
2
94

(
#9

9

&

*

*
&

10
%
(

'

'
'

&
.

&

* &
%

9

* &
- 2
-

&
#

-

(
*

* &

&

/

(

- +
#

%

#

&

1 -

#

'

2

0

+
&

* &
* &
&-

.

$

&

*

9

&-

( %

%

0

)
" (

*

+ (
&
+ &

-

*

2

%

9

(

"
-

*

&
*

(
0

&

(
0

&

+ -

*

+
( 9

(

#

9

+
&+

-

(

#

2

1

1

'& 9

&

(

-

* 9

#
)
"

-

&

9

+

* & *

9)

*

$ (
"

&

0

"

&

&

'
-

%
%

(
1
,

&
'

'

5
-9 (
& .
9
&

(

&

9

&
#9

85

Alexandra Cr ciun
4
"

*

%

5

4

*

"

1
(

0

-

&

1 +

5

4 0
"
0

1

%

% 5
0
9

+
&

'
.

9)

&

*
0

0
*

#

#
( 9

&
*

2

&(

1

+

'
9#

"

*

(

%(

%(

%(
%

"

"
*

(

9 %(
4 % ( 5&
%(
%(
* &
0 % +

&

+
&

*
- ( 9

2

9

&

*

+
%
' 0
0 9 %(
+ - *
&+
(
. 59#

+
9

%(

%

%(

%

&

9#
*
+
%(

%(
*
0

"
*

&
- *
(

&

4

&

5

+
1 '

#

= "0 6
(

&

9 "

&

&
-

*
9!

&
9

%
&

-

96
&
&

* &
*
(

&
9#

9#

*
(

"
-

*

&
* &

-

&
&

&
*

&+

- 2
0

9
&
#

86

"

"

-

( &

* #

1

9
'&
*

)

+
4

( % %

0

*

29

&

&
&
&0
%

!

* &

%

9

<
%

&
&

*
+ 0
2

&
&
96

+
+

* &
9#

%

*

&
#

&

Studii de Biblioteconomie i tiin a Inform rii, Nr. 15/2011

Pentru a în elege mai bine categoriile mediologice trebuie s tim
faptul c , în acela i moment, putem reg si în lume toate cele trei medii, de i
ele în mod teoretic apar ca succesiune.
Cu alte cuvinte logosfera, grafosfera i videosfera nu sunt consumate
spa ial în acela i ritm.
Într-un context similar, prezentând teoria celor trei valuri, Alvin
Toffler afirma c întâlnirea între etape diferite al configura iei lumii duce la
seisme i, în majoritatea cazurilor, contactul a dou culturi aflate în etape
diferite provoac arderea etapelor i adoptarea caracteristicilor civiliza iei
mai dezvoltate.
Note
(1) O traducere contextualizat a acestei formule poate fi reg sit în volumul McLUHAN,
Marshall. Mass media sau mediul invizibil. Bucure ti: Editura Nemira, 1997,
p. 148.
(2) FOUCAULT, Michel. Hermeneutica subiectului. Cursuri la Collège de France (1981–
1982). Bucure ti: Editura Polirom, 2004, p. 14.
(3) FRYE, Northrop. Marele Cod. Biblia i literatura. Bucure ti: Editura Atlas, 1999, p. 44.
(4) PLATON. Phedru. Gorj: Editura Ram, 1939, p. 117.
(5) Foarte interesant pentru aceasta capitalizare a simulacrumului poate fi discu ia despre a a
numitul brand equity sau capitalul de marc cel ce contabilizeaz felul în care un
anumit „brand” este perceput pe o pia : loialitatea fa de marca respectiv , notorietatea ei, asocia iile pe care le face un subiect în momentul în care este rostit numele
m rcii respective. Toate aceste aspecte extrem de abstracte, toate aceste „st ri de spirit”
dac vre i, sunt capitalizate în lumea noastr pentru sume cât se poate de concrete.
Astfel un raport din iunie 1999 (trebuie s spunem c doar odat cu anii 80 a ap rut
aceast evaluare a con inutului abstract al m rcii) ar ta c , de pild , Coca Cola valora
83,8 miliarde de dolari, iar Mercedes doar 17,8 miliarde USD.

Bibliografie
BARTHES, Roland. Camera Lucida. New York: Hill and Wang, 1981.
BAUDRILLARD, Jean. Diaphora. Cel lalt prin sine însu i. Cluj-Napoca: Editura
Casa C r ii de tiin , [s. a.].
C LINESCU, Matei. Cinci fe e ale modernit ii. Bucure ti: Editura Univers, 1995.
DERRIDA, Jacques. Dissemination. Chicago: University of Chicago Press, 1981.
FOUCAULT, Michel. Hermeneutica subiectului. Cursuri la Collège de France
(1981–1982). Bucure ti: Editura Polirom, 2004.
FRYE Northrop. Marele Cod.Biblia i literatura. Bucure ti: Editura Atlas, 1999.
PLATON. Phedru. [s.l.], Editura Ram, 1939.

87

Documento similar